Interesul clujenilor pentru alimentele tradiționale a crescut semnificativ în această perioadă, de dinaintea sărbătorilor pascale. Pentru romano-catolici, armeano-catolici, lutherani, calvini, unitarieni și cultele evanghelice de limba maghiară, a început Săptămâna Mare, în timp ce ortodocșii, greco-catolicii și evanghelicii de limba română se pregătesc pentru Florii.
Aceste alimente tradiționale sunt cumpărate fie de la târgurile organizate în oraș, fie de la rețelele regionale de magazine. Există și clujeni care își cumpără alimente dorite din piețe, cei care merg direct la fermieri sau la gospodari sau cei care s-au înscris în diferite comunități on-line care fac legătura dintre micii producători și consumatori.
O cercetare sociologică realizată de specialiștii unei companii internaționale de consultanță arată că există trei categorii de consumatori de alimente tradiționale. Prima este reprezentată de publicul tânăr urban, care vrea alimente sănătoase, fără aditivi. Cea de-a doua este reprezentată de publicul conservator, care dorește gusturi ”ca la mama acasă”. Există și turismul gastronomic, care include și mulți oaspeți din străinătate. La Cluj-Napoca, predomină cumpărătorii tineri, preocupați de alimentele sănătoase.
Există studii de piață care arată că cel mai bine sunt vândute alimentele tradiționale care sunt atestate ca atare, prin certificări oficiale, precum eticheta de produs tradițional sau denumire de origine protejată. Pe categorii de produse, cele mai căutate sunt brânzeturile, urmate de preparate din carne și de produse de panificație și patiserie, inclusiv cozonacii de Paști.
Radiografia consumului de produse tradiționale în 2026
Românii alocă o parte tot mai mare din bugetul alimentar produselor care poartă etichete de atestare oficială (Produs Tradițional, DOP, IGP). Consumul nu mai este limitat la mediul rural; dimpotrivă, „boom-ul” este vizibil în marile aglomerări urbane, unde puterea de cumpărare permite accesul la prețuri adesea cu 20-30% mai mari decât ale produselor industriale.
Topul categoriilor de alimente tradiționale consumate
Preferințele românilor rămân ancorate în tradițiile pastorale și de conservare: lactatele și preparatele din carne sunt liderii incontestabili ai volumelor de vânzări.
| Categorie de produs | Ponderea în consum (%) | Exemple populare |
| Lactate și brânzeturi | 38% | Telemeaua de Sibiu (IGP), Cașcavalul de Săveni, Brânza de burduf. |
| Preparate din carne | 25% | Salamul de Sibiu (IGP), Cârnații de Pleșcoi, Jamboanele afumate. |
| Panificație și patiserie | 15% | Pâinea pe vatră, Cozonacul de râu, Plăcintele tradiționale. |
| Conserve (Zacuscă/Gemuri) | 12% | Magiunul de Topoloveni (IGP), Zacusca de ghebe. |
| Altele (Miere, Băuturi) | 10% | Mierea de salcâm, Horinca, Vinarsul. |
Profilul consumatorului în 2026
Comportamentul de achiziție s-a schimbat și a trecut de la târgurile ocazionale la abonamente săptămânale și comenzi online direct de la producători.
| Tip de consumator | Motivația principală | Canal de achiziție preferat |
| Urban (25-45 ani) | Sănătate, evitarea aditivilor. | Aplicații mobile, băcănii specializate. |
| Tradiționalist (45+ ani) | Gustul „ca la mama acasă”. | Piețe agroalimentare, supermarket (raft dedicat). |
| Turistul culinar | Experiență și autenticitate. | Achiziție directă din fermă / Puncte Gastronomice Locale. |
Factorii care impulsionează consumul
Evoluția pozitivă a acestui sector este rezultatul unei combinații de politici publice și schimbări de mentalitate socială:
-
Explozia Punctelor Gastronomice Locale (PGL): Acestea au permis turiștilor să consume alimente tradiționale chiar în gospodăria producătorului, ceea ce crește încrederea în calitatea materiei prime.
-
Etichetarea europeană (DOP/IGP): Recunoașterea la nivelul UE a oferit prestigiu produselor românești. În 2026, România are peste 15 produse protejate la nivel european, ceea ce a crescut consumul și în rândul expatriaților sau turiștilor străini.
-
Digitalizarea micilor producători: Platformele de tip „food hub” au eliminat intermediarii și permit produselor perisabile (brânză proaspătă, carne) să ajungă rapid de la stână la masa consumatorului urban.
Bariere în calea consumului masiv
În ciuda trendului ascendent, există încă obstacole care împiedică produsele tradiționale să devină alegerea zilnică pentru toate categoriile sociale:
-
Prețul ridicat: Procesul manual și lipsa conservanților cresc costurile de producție.
-
Termenul de valabilitate scurt: Absența aditivilor face ca aceste produse să necesite un management logistic foarte precis.
-
Capacitatea de producție limitată: Mulți producători tradiționali nu pot asigura volume constante pentru marile rețele de retail.
„Simplul fapt că suntem împreună devine un mesaj”: Marș pentru Viață în Cluj-Napoca
